Educat într-un sens în care nu prea îmi convine.
Da, despre Capone este vorba, motanul meu. Dar ce spun eu motan, mai degrabă câine. E dresat, răspunde la un anumit sunet pe care îl fac, l-am prostit. 
Îi place apa, îi umplu cada şi îl las acolo să se bălăcească, se bagă în chiuvetă când spăl vasele, îmi sare în braţe şi mă ţine de gât cu lăbuţele… Mda, acum e băiat mare, are 11 luni şi 5 kg. Nu e castrat, urmează. Am hotărât să nu-l las afară până nu-i tai bijuteriile dar ştiţi că planurile de acasă nu se potrivesc cu cele din târg.
V-am povestit aici cum a gazut prostanul de la etaj. Acum nu mai cade, sare de bună voie şi se duce să hoinărească prin împrejurimi. Şi dă-i şi caută-l… nici nu mă bagă în seamă, ba mai mult se şi ascunde de mine. Cred că îl fac de căcat în faţa pisicilor, mai ştiţi? Citeşte restul acestui articol »
